În umbra serii, pomii se leagănă ca într-un dans divin. Au mantia albă ce le dă strălucire, aură de sărbătoare. Mai sunt doar două zile până la Crăciun, satul miroase a cozonaci dolofani cu nucă și brazii s-au împodobit de mult. Al meu încă stă cuminte în suport și așteaptă șă-i dau atenția cuvenită. În acest an, timpul mi-a intrat la apă și cheful s-a pierdut printre amintiri. Nu mai simt magia sărbătorilor ca altădată. Nu mai sunt copil, dar știu că în inima mea voi purta unul pentru întreaga viață. Nu mai am ghetuțe îmblănite și sania la poartă, am cizme cu toc și multe amintiri care nasc lacrimi de fericire, tristețe și dor. Oamenii vin și pleacă, la fel ca sărbătorile. Oamenii dragi sunt sărbătoarea noastră! Ce conștientizare minunată. Una care mă poartă prin noianul de amintiri și mă face să regăsesc zâmbete, priviri calde și îmbrățișări. Pe doi dintre oamenii mei dragi îi mai regăsesc doar în comoara amintirilor din inima mea, dar am credința că iubirea trece dincolo de timp și spațiu, așa că nu mă cenzurez atunci când simt să le vorbesc. Iau agenda groasă de pe noptieră și încep să scriu.
Draga mea Elizabeth,
Satul are aromă de cozonaci, dar mie mi-e dor de cozonacii tăi. Dolofani sau mai puțin crescuți. Mi-e dor să te aud dând vina pe făină sau drojdie atunci când cozonacii nu se prezentau ca la carte. Fac și eu cozonaci, dar nu se compară cu ai tăi.
Mi-e dor să mă întrebi ce am mai scris. Știi, nu multă lume mă întreabă asta. Acum e mai clar ca niciodată că ți-am moștenit talentul. Mi-am dat seama târziu și timpul nu a fost generos cu noi. Mi-ar fi plăcut să scriem ceva împreună, mi-ar fi plăcut să scriu povestea vieții tale, să descopăr copilul din inima bunicii mele.
Cu gândul la tine, inspirată de povestea copilăriei tale, pe care mi-ai spus-o în cuvinte puține cândva, am scris povestirea ,,Maria și pantofii de Cenușăreasă’’, care și-a găsit loc de cinste într-o minunată antologie. Știu că ți-ar fi plăcut să o citești și mai știu că ochii tăi s-ar fi umplut de lacrimi… Îmi doresc să fii mândră de mine!
Șterg câteva lacrimi reci ce mi-au brăzdat față și întorc foaia, dar rămân în același registru al amintirilor neprețuite.
Dragă tati,
Oare tu ești mândru de mine? Ce întrebare stupidă, nu-i așa? Cum să ți-o adresez tocmai ție, când tu ești omul care m-a cunoscut dincolo de orice mască și m-a iubit din toată inima.
Îmi lipsesc cuvintele tale, vocea ta, îmi lipsesc sprijinul și căldura tatălui meu drag. Uneori mă întorc în copilărie și ne regăsesc în magazinul cu bijuterii, eu vânzătoarea amabilă și tu clientul drăguț și generos, cel care cumpăra bijuterii alese pentru cele trei femei importante din viața lui – mama, soția și eu. Știi, nasturii din colecția mamei sunt tot acolo, doar că nu se mai transformă în bijuteriile pe care le cumpărai tu odinioară. Îmi doresc ca într-o zi să joc același joc cu copilul meu și să-i povestesc despre noi, despre jocurile și relația noastră specială.
Mi-e tare dor de tine. Iar dorul meu se potolește cu o poezie, cu acele versuri pe care le-am scris, printre lacrimi, cu iubire pentru tine.
[…]
De ar fi fost măcar o luptă dreaptă,
Ai fi luptat mereu să fii aici,
Să mă aștepți în prag, când vin acasă,
Să-mi dai un sfat și să mă alinți!
Acum un singur gând mă consolează:
Că ai plecat la ceva mult mai bun,
La viața veșnică ce îi așteaptă pe cei ce merită din plin;
Că sufletul cel plin de bunătate s-a ridicat la cer,
Că ai o lume cu iubire și dreptate și liniștea ce o iubeai atât!
Eu nu mai am aici pe Pământ un tată,
Dar am un înger acolo sus în cer!
Lacrimile mi-au depășit bărbia, iar noaptea s-a lăsat peste satul nostru drag. Mâine este ajunul, iar eu am misiunea de a împodobi un brad. Mama și soțul meu îmi vor fi alături, iar lor pot să le spun, privindu-i în ochi, tot ce port în suflet.
Oamenii dragi sunt sărbătoarea noastră, asta aș vrea să știe lumea toată!
Text publicat în revista Agora Artelor – decembrie 2024.
Mulțumim pentru tot binele și frumosul pe care le pui în cuvinte și ni le strecori în suflet. Îți doresc un An Nou cu sănătate, liniște și claritate, cu inspirație pentru toate proiectele tale, începute sau încă nerostite. Să fie un an plin de sens, de adevăr și de bucuria de a crea!
Mulțumesc mult, draga mea.
An nou cu bucurii și împliniri!
Să fie cu inspirație și noi locuri magice descoperite.